Curtea Domnească Târgoviște

LOCALIZARE: Calea Domnească nr.181, Târgoviște, jud. Dâmbovița, România

TELEFON: 0245.613.278

ANII CONSTRUCŢIEI: secolele  XIV- XVII

CUM AJUNG: Orașul Târgoviște se află la:  45 km de Ploiești,  63 km de Sinaia,  67 km de București,  72 km de Pitești,  73 km de Bușteni,  84 km de Predeal,  108 km de Brașov,  120 km de Buzău,  138 km de Râmnicu Vâlcea.

    Acces rutier: - pe DN7 București - Tărtășești, DN71 Tărtășești -Târgoviște - Curtea Domnească Târgoviște;
                           - pe DN1 Brașov – Sinaia, DN71 Sinaia - Pucioasa - Târgoviște -Curtea Domnească Târgoviște;

                           - pe DN72 Ploiești - Târgoviște - Curtea Domnească Târgoviște;
                           - pe DN7 Pitești - Găești, DN72 – Găești – Târgoviște - Curtea Domnească Târgoviște; 

                           - pe DN72A Câmpulung Muscel – Târgoviște - Curtea Domnească Târgoviște.

    Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este cea din Târgoviște. 

CAZARE : În orașul Târgoviște și în preajma lui sunt hoteluri, vile și pensiuni cu oferte diverse.

REPREZENTATIV: Biserica Mare Domnească conține cea mai amplă galerie de portrete de domnitori munteni.

         Turnul Chindiei este monumentul emblematic pentru municipiul Târgoviște, a fost construit de către domnitorul Vlad Țepeș în jurul anului 1460.

PROGRAM DE VIZITARE: Luni – închis

                                                Marți – Duminică: orele 9⁰⁰-19⁰⁰

               Casa de bilete se închide cu 30 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.
               Se asigură ghid în limbile franceză și engleză.

ÎN APROPIERE: Curtea Domnească Târgoviște se află la o distanță de: 46 km de Mănăstirea Cetățuia NEGRU VODĂ, 53 km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI - Cota 1000, 62 km de Mănăstirea NĂMĂIEȘTI, 64 km de Mausoleul de la MATEIAȘ, 66 km  de la Mănăstirea SINAIA,  68 km de Castelul PELEŞ, 70 km de Muzeul Cinegetic POSADA, 72 km de Schitul DRAGOSLAVELE, 74 km de telecabina  BABELE-SFINXUL-Platoul   Bucegi, 75 km de Castelul CANTACUZINO, 75 km de Sinaia-COTA 1400, 84 km de Salina SLĂNIC PRAHOVA, 87 km de Peștera DÂMBOVICIOARA, 99 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana, 100 km de Mănăstirea PASĂREA .

DESCRIERE:

   - Curtea Domnească din Târgoviște reprezintă un complex de monumente istorice și este unul din cele mai importante ansambluri de arhitectură din Țara Românească având o mare valoare istorică și artistică. Reședință domnească timp de trei secole, Curtea Domnească oferă posibilitatea cunoașterii unui capitol din istoria și arta medievală a României, fiind scaun domnesc pentru 33 de voievozi începând cu Mircea cel Bătrân și încheind cu Constantin Brâncoveanu.

                 Monumentele principale ale complexului muzeal sunt:

-  Biserica Mare Domnească ridicată în anul 1584 de către domnitorul Petru Cercel care păstrează în mare parte pictura brâncovenească de la 1698;

-  Turnul Chindiei construit în timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Țepeș (1456-1462), turn cu rol de fortificație, punct de observație, foișor de foc, depozit pentru tezaur; 

-  Casele domnești, ridicate de Mircea cel Bătrân după 1396 și de Petru Cercel în anul 1584, sunt supraetajate și împodobite de Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu.

-   Biserica Sf. Vineri.

BISERICA  MARE  DOMNEASCĂ

   - Biserica mare Domnească din Târgoviște este ctitoria voievodului Petru Cercel (1583-1585). Biserica a fost zidită în același timp cu Casa Domnească și alături de aceasta, în anul 1584. Lăcașul poartă hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” și a fost realizat după modelul bisericilor de tipul cruce greacă înscrisă.

   - Monumentul se distinge de lăcașurile ridicate la sfârșitul secolului al XVI-lea prin proporțiile sale nemaiîntâlnite până atunci, dreptunghiul în care se înscrie conturul exterior măsurând 14 metri pe 30 de metri.

   - În pronaos se află clopotul bisericii, vechi din anul 1669.

   - Pictura, păstrată și în zilele noastre, este realizată integral între anii 1696-1698, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.

   - În Biserica Mare Domnească găsim cea mai amplă galerie a unor chipuri de domnitori munteni, păstrată și reprezentată de tablourile votive din pronaosul bisericii, de un mare interes artistic și documentar. Astfel, peretele de vest al pronaosului este decorat cu portretele voievozilor Matei Basarab, Neagoe Basarab, apoi Constantin Brâncoveanu și Petru Cercel (în postura de ctitori, ținând macheta bisericii), urmați de Mihai Viteazu (prima reprezentare cu coroana pe cap), Radu Șerban, Constantin Carnul, Șerban Cantacuzino si Radu Mihnea.

    - Biserica domnească a fost reparată în anul 1734, dar a ars în timpul războiului turco-austriac din 1736-1739. La un cutremur ulterior s-au surpat turla și pridvorul. 

  - După înființarea Comisiunii Monumentelor Istorice în 1892 se restaurează biserica domnească în intervalul 1907-1910, sub coordonarea lui N. Ghica-Budești, lucrări care nu au ținut însă cont de aspectul inițial, modificându-se turlele, fațadele și acoperișul.

   - Ultimele acțiuni de restaurare au avut loc în 1961, din inițiativa Direcției Monumentelor Istorice, dată după care singurele acțiuni întreprinse au constat în sondaje arheologice și lucrări de întreținere și amenajare a spațiului.

TURNUL CHINDIEI

   - Turnul Chindiei este monumentul emblematic pentru municipiul Târgoviște, a fost construit de către domnitorul Vlad Țepeș în jurul anului 1460. Rolul acestui turn era probabil acela de donjon al cetății. Din păcate astăzi nu admirăm decât forma sa modificată în urma lucrărilor de refacere de la mijlocul secolului al XIX-lea.           

   - Turnul domină ansamblul monumentelor ale Curții Domnești dinspre nord-vest. Datând din sec. al XV-lea, construcția a suferit câteva modificări, necunoscându-se forma inițială a turnului. Cu toate acestea, desenul lui Bouquet din 1840 înfățișează turnul mult mai scund decât este acum și cu baza piramidală din cărămidă, demonstrând că refacerea sa nu avusese loc încă.

   - Turnul a fost ridicat peste pridvorul bisericii-paraclis construită de Mircea cel Bătrân care însă acum nu mai păstrează decât urme ale zidurilor altarului și naosului. Pronaosul se află sub actualele ziduri ale Turnului Chindiei.  

   - Rolul turnului era pentru supravegherea cetății, dar și pentru apărarea Curții domnești unde domnitorul își avea reședința și se ruga în bisericile din complex, în acea vreme Târgoviște fiind capitala Țării Românești. De asemenea, pe timp de pace, din turn se anunța la apus pe la chindii închiderea porților cetății. După acest moment, era interzisă intrarea sau ieșirea din oraș pe tot parcursul nopții, iar locuitorii aveau obligația de a nu circula pe străzi și de a nu întreține focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil orașul de la mare distanță. Tot în vreme de calm, construcția era folosită ca foișor de foc, dar și pentru stocarea tezaurului. 

                  

                

  - Se pot face vizite în interiorul turnului și, odată ajuns sus, ești întâmpinat de o priveliște încântătoare asupra întregii curți domnești, a orașului Târgoviște cât și a împrejurimilor.

CASELE DOMNEȘTI

   - Prima construcție ce ar fi putut sluji drept reședință domnească este ridicată în jurul anului 1400 de către Mircea cel Bătrân, probabil pentru a-i oferi o capitală fiului, asociatului și succesorului său la domnie Mihail I. Din această clădire nu s-a mai păstrat decât fundația beciului din pietre de râu cu o dimensiune de 15x6m. Accesul în clădire se făcea pe latura de nord. Ca dependință este construită, în jurul anului 1415, vechea biserică-paraclis.

  - Ample lucrări de extindere a palatului au loc probabil în timpul voievodului Vlad Dracul, lucrările fiind terminate până în 1440. Noul palat era construit pe aproape de une din laturile zidului de incintă, de formă dreptunghiulară, având laturile de 32x29m și grosime a zidurilor de aproximativ 2m. Pivnița, bine conservată, era compusă din patru nave paralele boltite. Probabil la parter era sala de ceremonii și sfatul domnesc (ambele amplasate simbolic pe latura estică), dar și unele încăperi ce ar fi putut sluji drept dormitoare.

   - Anii următori aduc alte modificări Petru Cercel și Matei Basarab.

   - Ultima perioadă de înflorire a vechii reședințe a domnitorilor munteni se derulează între anii de domnie ai marelui Constantin Brâncoveanu..

După Constantin Brâncoveanu, palatul de la Târgoviște este aproape părăsit ajungând la mijlocul secolului XVIII o ruină. În urma cutremurului din 1803 și a incendiului din acelasi an, fosta curte domneasca devine o ruina. 

   - Aspectul actual îl capătă după campania de lucrări de restaurare și conservare din anul 1961, când o parte a cetății Târgoviște, palatul domnesc și clădirile ce țineau de acesta, este organizată ca muzeu și dată circuitului turistic

BISERICA ,,SF. VINERI” (Biserica mică domnească)

  - Biserica Sf. Vineri sau "Biserica Domneasca Mica" cu hramul Sf. Paraschiva, se află în incinta Complexului Monumental "Curtea Domneasca" din Târgovişte în partea de sud-est a curţii domneşti, pe marginea terasei înalte a Ialomiţei.

   - Ctitorie a lui Vlad Călugărul şi a soţiei sale Smaranda, biserica "Sfânta Vineri" este singurul monument cunoscut pânâ în prezent în arhitectura Ţării Româneşti datând de la mijlocul secolului al XV-lea (1571), păstrat în formă primară pânâ astăzi.

   - Originalitatea acestui monument este întregită şi de tehnica şi materialul de construcţie folosit.
 - Se cuvine sa amintim că pronaosul bisericii "Sfânta Vineri" adăposteşte numeroase morminte ale unor personalităţi istorice, printre care si pe cel al doamnei Bălaşa, soţia lui Constantin Şerban Voievod, a cărei piatră funerară este frumos împodobită cu elemente vegetale, capete de îngeri şi cu stema Ţării Româneşti. 

                    

MUZEUL TIPARULUI

  - Muzeul Tiparului se află lângă Biserica Mare Centrală, într-o clădire impunătoare. Este un monument arhitectonic pe care meșterii domnitorului Constantin Brâncoveanu l-au ridicat, pe beciuri preexistente, la începutul secolului al XVII-lea pentru fiica sa, domnița Safta - și în care stolnicul Constantin Cantacuzino și-a ținut biblioteca, printre cele mai valoroase din Țara Românescă la acea vreme. MUZEUL TIPARULUI ȘI AL CĂRȚII ROMÂNEȘTI, una dintre primele instituții de cultură cu acest profil din țară, a fost deschis vizitării în 11 mai 1967. 

   - Muzeul este structurat pe săli, ce reprezintă activitatea tipografică atât târgovișteană (sec. al XVI-lea) cât și a celorlalte centre tipografice apărute ulterior în Moldova și Transilvania (secolele XVII, XVIII) și culminează cu editarea primelor ziare cu apariție regulată (secolul al XIX-lea), când evoluția cărții vechi românești este încheiată.