Translate

- sursă fotografii: ANCA FLOREA - Dincolo de aproape

Castelul Corvinilor (Huniazilor)


LOCALIZARE: Str. Castelului nr. 1-3, oraș Hunedoara, jud. Hunedoara, România
TELEFON: 0758.420.387
MAIL: castelulcorvinilor_hd@yahoo.ro
ANII CONSTRUCȚIEI: secolul al XV-lea
CTITOR: Ioan de Hunedoara (Iancu de Hunedoara)

CUM AJUNG: Castelul se află în orașul Hunedoara, la distanță de 28 km de Hațeg, 45 km de Sarmizegetusa126 km de Sibiu134 km de Tg.Jiu, 172 km de Cluj-Napoca, 229 km de Râmnicu Vâlcea, 399 km de București..
   Acces rutier: - pe DN7 Pitești -RâmnicuVâlcea -Sibiu -Sebeș -Simeria, DJ687-Hunedoara-Castelul Corvinilor;
                          - pe DN7 Arad - Deva - Simeria,  DJ687 Hunedoara Castelul Corvinilor;
                          - pe DN66 Tg.Jiu -Petroșani -Hațeg, DN66 Hațeg -Strei, DJ687-Hunedoara-Castelul Corvinilor;
                        - pe DN68 Caranșebeș - Sarmizegetusa -Hațeg, DN66 Hațeg -Strei, DJ687 -Hunedoara -Castelul Corvinilor;
    Acces feroviar: Se poate ajunge din orice colț al tării în gară din Hunedoara.

PROGRAM DE VIZITĂ:  
                   Luni : 0900 – 1500
                   Marți - Duminică:
01 Nov – 29 Feb : 0900 – 1600
                                                 01 Mar – 30 Apr : 
0900 – 1700
                                                 01 Mai – 31 Aug : 
0900 – 1800
                                                 01 Sept – 31 Oct : 
0900 – 1700
                            - Ultima intrare se face cu 30 min înainte de ora închiderii.
TARIFE:  Adulți – 20 lei
                  Elevi – 5 lei (pe baza carnetului vizat pe anul în curs)
                  Student – 5 lei (pe baza legitimației de trasport vizat pe anul în curs)
                  Pensionari – 10 lei (pe baza cuponului  de pensie)
                  Taxă Foto – 5 lei   /   Taxă Video – 15 lei   /   Taxă Ghidaj – 30 lei
CAZARE: Se găsește cazare la hotelurile sau pensiunile din orașul Hunedoara sau la cele din împrejurimile orașului.               
REPREZENTATIV: Castelul Corvinilor este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România.
                   Unicitatea monumentului de la Hunedoara constă în gradul înalt de reprezentativitate pentru arhitectura militară din S-E Europei secolului al XV-lea, ilustrând măreția unei mari familii, cea a Hunedoreștilor, capabilă să împrumute modele arhitecturale dintr-un spațiu care găzduiește una dintre cele mai strălucite civilizații medievale: Franța.
               În parcursul istoriei sale contemporane, castelul a fost gazda și cadrul realizării mai multor producții cinematografice de prestigiu, aici fiind ecranizate momente celebre din istoria românilor sau din istoria universală (François Villon, Vlad Țepes, Mihai Viteazul, Alexandru Lăpușneanu, David, Regii blestemați, Vlad, Jacqou le Croquat, Blood Rayne). 
ÎN APROPIERE: Castelul Corvinilor (Huniazilor) se află la o distanță de: 12 km de Lacul CINCIȘ,  23 km de Mănăstirea PRISLOP80 km de SALA UNIRII - Alba Iulia .
        
DESCRIERE:
   - Castelul este unul din cele mai importante monumente de arhitectură medievală din ţară. Forma pe care o vedem astăzi datează în cea mai mare parte din secolul XV şi se datorează reconstruirii unei cetăţi de hotar mai vechi din secolele XIII–XIV, în timpul de înflorire al familiei Huniazilor (Voicu şi fiul său Iancu de Hunedoara). Ultimele adăugiri au fost aduse în secolul XVII de G. Bethlen. În anul 1724 castelul intră în proprietatea statului. Fiind distrus parţial prin mai multe incendii, castelul a fost supus restaurărilor încă din secolul trecut. Cea mai importantă restaurare, începută în 1956, a urmărit transformarea monumentului în muzeu de artă feudală și istorie.

  - Castelul are 42 de încăperi, două terase, două poduri și o suprafață construită de 7000 metri pătrați. 
   - Accesul în castel se face pe un pod de lemn, susţinut de patru piloni masivi de piatră, plasaţi în albia pârâului Zlaşti, lăsând în urmă curtea husarilor şi nişa ce adăposteşte statuia Sf. Ioan de Nepomuk, protectorul podurilor şi al trecererilor peste apă.


   - Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Toboșarilor), cu excepția turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau prevăzute cu un parter din zidărie plină, urmat de două niveluri, cele de la partea inferioară fiind utilizate ca și camere pentru pușcași iar cele de la partea superioară ca și zone de locuit și/sau zone de apărare. De notat faptul că Turnul Capistrano cuprinde singurul semineu gotic (restaurat) din monumentul hunedorean. Turnul pictat (Turnul Buzdugan) are un singur nivel de apărare și este pictat în frescă la exterior cu motive geometrice și guri de tragere, cu corespondente tipologice în spațiul german.

     
 

   - Turnul buzdugan sau Turnul pictat, la momentul construirii sale, era utilizat ca şi turn de observaţie, iar în a doua jumătate a secolului al XV-lea exteriorul corpului acestui turn este acoperit cu o pictură în trei culori dispusă în motive geometrice (romburi) ce se mai poate vedea şi astăzi. 

   - Primul obiectiv major este Turnul nou de poartă, de formã rectangulară, turn care impresioneză prin masivitate, în zona parterului având aspectul unui spaţiu boltit, aici aflându-se în acest moment casa de bilete.


   - Prima imagine care te întâmpină la intrarea în castel este cea a Curţii Interioare.








   - Intrând în Curtea Interioară, în dreapta se observă Turnul Capistrano este un turn scund, teșit, situat la îmbinarea dintre castel și coridorul ce duce spre Turnul Neboisa. Povestea acestui turn este una extrem de interesantă: se spune că Ioan de Capistrano, capelanul castelului, a locuit în camera rotundă, austera, asemănătoare unei chili, pe care Turnul Capistrano o găzduiește. Situată la nivelul plafonului Sălii Dietei, legenda spune ca acest ultim locatar a fost surprins spionând, printr-o gaură făcută în zid, tot ce se petrecea în Sala Dietei. Urmarea a fost ca în zidul camerei, gros cam de-o jumătate de metru, a fost săpată o firidă și în acea firidă a fost zidit de viu călugărul spion. Că este adevărată sau nu, greu de spus.

   - Fântâna este adăpostită de o curte micuță, fiind datat la jumătatea secolului XV. Evenimentele săpării acestei fântâni sunt legate de o inscripţie şi o legendă, prima fiind încastrată în contrafortul capelei, scrisă cu caractere arabe vechi: "Eu Hasan, am pus această inscripţie în vremea când am fost rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică”.
   - Legenda ne relatează faptul că, după o luptă, trei turci ajung prizonieri în cetatea din Hunedoara. În urma unei înţelegeri, în schimbul primirii libertăţii, ei trebuiau să sape o fântână. Dupa 15 ani de lucru, găsesc apă dar nu sunt eliberaţi deoarece, între timp, Ioan de Hunedoara moare şi urmaşul său nu le mai dă libertatea promisă. Atunci, unul dintre turci sapă o inscripţie în piatră ce poate fi tradusă, conform legendei: ,,apă ai, dar suflet n-ai”.


   - De la fântână ai acces spre Terasa de Artilerie, de unde se poate admira o frumoasă priveliște spre groapa urșilor. Terasa de Artilerie funcționa ca o platformă deschisă pregătită pentru arme grele de foc.


Turnul toboșarilor (stânga) văzut de pe Terasa de artilerie (dreapta)

   - Iată și câteva imagini cu priveliștea ce poate fi admirată de pe Terasa de Artilerie, incluzând aici și Zidul de apărare din jurul castelului.  


 - Intrând pe sub turnul de la poartă, te întâmpină o uşă masivă de lemn și o plăcuță ce indică intrarea în Închisoarea castelului unde se spune ca ar fi fost “ găzduit” pentru o vreme chiar Vlad Țepeș.  


   - În 2012, după 200 de ani, Sala de Tortură din Castelul Corvinilor a fost redeschisă.Turiștii au ocazia să vadă la față locului instrumentele de tortură folosite asupra prizonierilor închiși în temnițele castelului. Mai mult, vizitatorii pot urmări demonstrații de tortură. Chiar dacã în locul prizonierilor sunt folosite manechine, decorul sălii întunecate aflată la subsolul cetății medievale este înfricoșător. Persoanele sub 12 ani nu au acces.



   - Două săli principale au dimensiuni deosebite și au jucat un rol istoric. Sala Dietei a fost folosită de adunarea locală, similară unui mic Parlament, și pentru recepții oficiale, în timp ce Sala Cavalerilor era folosită pentru banchete și dinee. 
   - Sala Cavalerilor a fost finalizată în 1452 şi este construită în stil gotic târziu. Este una din cele mai interesante spații laice din Transilvania secolului al XV-lea, se află în latura vestică a castelului, la parterul Palatului Mare, fiind împărțită în două sectoare de un șir de coloane octogonale. Funcționalitatea acestei săli era aceea de sală de mese la ocazii festive sau sală de judecată și întruniri pentru nobili, după model germanic.


   - În Sala Cavalerilor există un bust, turnat în bronz, reprezentându-l pe Iancu de Hunedoara. Multă vreme bustul, care are o copie la Muzeul Militar Național din București, a fost ținut ascuns într-unul din beciuri, pentru că unul dintre prim-secretarii de partid ai Hunedoarei a constatat că prea are mustăți de ungur. Nu numai că a constatat, dar a și propus să-i fie tăiate mustățile cu bomfaierul, să arate și el a român. Până la urmă bustul a rămas întreg, ca și fratele sau de la Muzeul Militar.


   - În sală sunt elemente de arhitectură gotică, bolți cu arce ogivale cu pietre unghiulare în forma unor medalioane cioplite cu sigiliul familiei corvineștilor și ferestre înalte, peste nivelul ochilor. Sala funcționează acum ca încăpere muzeală, expunând colecții de arme, armuri, o statuie a lui Iancu de Hunedoara, fragmente de frescă reprezentând câțiva domnitori din Țara Românească și Moldova sau haine medievale.


   - Sala Dietei este sala ce reprezintă un spaţiu dedicat ceremoniilor, realizată la mijlocul secolului XV în stil gotic târziu. Modificările survenite în secolul XVII au lăsat o frumoasă frescă laică, forma actuală datorându-se lucrărilor de restaurare din perioada 1956-1968.



   - Pe partea stângă, chiar la ieșirea din Turnul nou de poartă, se află Loggia Matia la etajul căreia se mai păstrează unica pictură laică în frescă din perioada Renașterii. Continuăm cu Camera de Aur, în care se adăpostește expoziția “Obiecte din colecțiile Muzeului Castelului Corvinilor Hunedoara”, precum și Camera Domnițelorunde se poate vedea un set de mobilier aparținând secolului al XIX- lea



   - Inițial, tematica expozițiilor din muzeu s-a concentrat pe perioada medievală, însă în scurt timp, paleta tematică s-a extins, punându-se bazele colecțiilor de arheologie, etnografie, artă decorativă și carte veche.



   - Capela este considerată una din părţile reprezentative pentru secolul al XV-lea, reprezentând o mixtură între stilul romanic (forma poligonală) şi moda gotică târzie. Pictura existentă în Evul Mediu a fost în mare parte deteriorată, fragmente din aceasta putându-se observa în zona altarului şi a intrării (crucii de consacraţie).
   - În zilele noastre, Capela Castelului Corvinilor a devenit pentru hunedoreni ceea ce înseamnă în prezent Poarta sărutului din Parcul central din Târgu Jiu. Tot mai multe cupluri aleg să îşi unească destinele aici, capela fiind solicitată pentru închiriere, cu scopul oficierii de căsătorii, civile sau religioase.


   - O machetă a castelului poate fi admirată în fosta Bucătărie a castelului.


   - De asemenea, în apropierea intrării în Turnul vechi de poartă, puteți admira o mică expoziție de trofee de vânătoare şi exponate cu tematică vânătorească.


   - Castelul Corvinilor din Hunedoara e imaginea perfectă a gloriei și influenței dinastiei huniazilor. Are un aspect impresionant și inexpugnabil chiar și astăzi, dar pe vremuri trebuie să fi arătat copleșitor, pe lângă construcțiile de chirpici din jur, căci în secolul XV avea deja mare parte din dimensiunile de astăzi.


   - Împreună cu Castelul Bran, acesta e un exemplu excelent de arhitectură medievală și gotică, fiind două dintre cele mai bine păstrate monumente de acest tip din Europa. În plus, ambele beneficiază de pe urma asocierii cu mitul Dracula, extensia artistică a persoanlității istorice Vlad Țepeș, care a condus Țara Românească. În cazul de față, o legendă populară despre o perioadă de arest petrecută de Vlad în temnițele castelului de la Hunedoara a fost suficientă pentru a face locul și mai popular. Aspectul înfricoșător al goticului a ajutat și el la asemenea asocieri sumbre.

Niciun comentariu: